
Melasma: pete maronii pe față, cauze și tratament
Cuprins articol
Melasma este o afecțiune frecventă a pielii care produce pete maronii sau cenușii, plate și simetrice, de obicei pe obraji, frunte, nas și deasupra buzei superioare. Apare mai ales la femeile între 20 și 40 de ani. Principalii declanșatori sunt soarele și hormonii, inclusiv sarcina și anticoncepționalele. Nu e periculoasă, dar poate dura ani.
Pe scurt: melasma nu este cancer și nu dăunează sănătății. Protecția solară zilnică, cu SPF 30 sau mai mare și, ideal, nuanțată, cu oxizi de fier, stă la baza oricărui tratament. Cremele prescrise de dermatolog estompează petele în 3 până la 12 luni, iar procedurile se adaugă doar la nevoie. Petele pot reveni, mai ales vara, așa că protecția rămâne pe termen lung.
Ce este melasma și cum arată petele?
Melasma apare atunci când celulele care dau culoarea pielii, melanocitele, devin mai active și produc prea mult pigment. Rezultatul sunt pete și pistrui mai închiși decât tenul natural. Academia Americană de Dermatologie le descrie ca maro deschis, maro, maro-cenușiu sau chiar gri-albăstrui.
Locurile tipice sunt obrajii, fruntea, bărbia, nasul și zona de deasupra buzei superioare. Potrivit DermNet, între 50% și 80% dintre cazuri au această distribuție în centrul feței. Mai rar, petele apar pe gât, pe antebrațe sau pe umeri, adică tot pe pielea expusă la soare.
Două detalii o deosebesc de alte pete. Melasma e plată, nu se simte la atingere, și apare de obicei pe ambele părți ale feței, aproape în oglindă. Nu mănâncă și nu doare. Vechiul ei nume, cloasmă, încă se folosește, la fel și expresia „masca sarcinii”, pentru că de multe ori apare prima dată atunci.
De ce apar pete maronii pe față mai des la femei?
Hormonii sunt o parte mare a explicației. Academia Americană de Dermatologie spune că melasma e mult mai frecventă la femei decât la bărbați și că riscul cel mai mare e între 20 și 40 de ani. DermNet estimează că sarcina și metodele hormonale explică melasma la aproximativ un sfert dintre femeile afectate. Între aceste metode intră anticoncepționalele cu estrogen sau progesteron, steriletele și implanturile hormonale, precum și terapia hormonală de substituție.
Alți factori care cresc riscul:
- tenul mediu sau mai închis, care se bronzează ușor;
- istoricul familial: într-un studiu pe 324 de paciente și pacienți din mai multe țări, 48% aveau o rudă de sânge cu melasmă;
- bolile tiroidei, iar uneori tratarea lor ameliorează și petele;
- medicamentele care fac pielea mai sensibilă la soare, cum ar fi retinoizii, unele antibiotice și unele medicamente pentru tensiune;
- săpunurile, cosmeticele și produsele parfumate care pot provoca o reacție la soare.
Stresul apare și el în discuție, dar rolul lui e controversat. Dacă bănuiești că un anticoncepțional a declanșat petele, nu îl opri singură. Discută cu medicul ginecolog, care poate evalua o altă metodă.
Ce rol au soarele și lumina vizibilă?
Un rol central. Când lumina soarelui atinge pielea, organismul produce mai multă melanină, iar la persoanele predispuse pigmentul se distribuie inegal. De aceea multe femei cu melasmă observă că petele se închid la culoare vara și se estompează iarna.
Nu doar razele ultraviolete contează. Academia Americană de Dermatologie arată că și lumina vizibilă agravează melasma, mai ales la tenurile mai închise. Aici intervine diferența dintre cremele obișnuite și cele nuanțate. Pigmenții din cremele nuanțate, pe bază de oxizi de fier, blochează și o parte din lumina vizibilă.
MedlinePlus, enciclopedia medicală a Bibliotecii Naționale de Medicină din SUA, adaugă câteva lucruri practice. Lumina e mai puternică lângă suprafețele care o reflectă, ca apa, nisipul, betonul sau pereții albi. Iar protecția solară se folosește tot anul, inclusiv iarna. Solarul și lămpile de bronzat sunt de evitat complet: emit raze ultraviolete mai puternice decât soarele și pot anula efectul tratamentului.
Melasma apărută în sarcină trece după naștere?
De multe ori, da. Potrivit MedlinePlus, melasma se estompează de obicei în câteva luni după naștere sau după oprirea medicamentelor hormonale. Poate însă reveni la o sarcină următoare sau la reluarea acelorași medicamente. Și nu dispare la toată lumea: la unele femei petele rămân ani de zile.
Pe durata sarcinii, dermatologii recomandă să aștepți nașterea înainte de a trata melasma. Motivul e simplu. La multe produse fără rețetă e greu de știut dacă sunt sigure în sarcină, iar petele se pot ameliora singure după naștere. Ce poți face între timp e protecția solară: cremă cu SPF, pălărie cu bor larg, umbră la orele cu soare puternic.
Sarcina schimbă și alte lucruri în corp, nu doar pielea. Dacă îți pui întrebări despre dinți și gingii în această perioadă, citește și articolul despre dentist în sarcină.
Cum pune dermatologul diagnosticul de melasmă?
De cele mai multe ori, după aspectul petelor. Medicul dermatolog examinează atent fața și gâtul și poate folosi o lampă Wood, cu lumină ultravioletă, sau un dermatoscop. Ambele arată cât de adânc a ajuns pigmentul în piele, iar asta contează la alegerea tratamentului.
După adâncimea pigmentului, DermNet descrie trei forme. În melasma epidermică pigmentul stă la suprafață. În cea dermică ajunge mai adânc, iar forma mixtă le combină și este cea mai frecventă.
Uneori, petele seamănă cu altceva: pistrui, pete solare (lentigo) sau urme rămase după o inflamație a pielii. Dacă aspectul nu e clar, medicul poate face o biopsie, adică ia o bucățică foarte mică de piele pentru analiză. E rar nevoie de ea. Medicul te poate întreba și cât de mult te afectează petele în viața de zi cu zi.
Ce tratamente recomandă dermatologii pentru melasmă?
Tratamentul începe cu protecția solară, apoi adaugă creme cu rețetă și, la nevoie, o procedură. Ghidul AAD pentru pacienți spune că planul ține cont de tenul tău, de adâncimea pigmentului și de factorii declanșatori. O recenzie publicată în 2017 în Dermatology and Therapy observă că tratamentele combinate dau, în general, rezultate mai bune decât unul singur.
| Opțiune | Ce face | De reținut |
|---|---|---|
| Protecție solară | Oprește închiderea petelor și apariția altora noi | Zilnic, SPF 30 sau mai mare, ideal nuanțată |
| Hidrochinonă | Uniformizează tonul pielii | Cu rețetă, la recomandarea dermatologului |
| Cremă cu trei ingrediente | Tretinoin, un corticoid slab și hidrochinonă | Curăță sau ameliorează petele la 60-80% dintre pacienți, potrivit DermNet |
| Acid azelaic, acid kojic, vitamina C | Variante mai blânde cu pielea | Utile când pielea e sensibilă |
| Acid tranexamic | Reduce petele când alte tratamente nu au mers | De obicei pastile; spune-i medicului dacă ai avut un cheag de sânge |
| Peeling, microneedling, laser | Se adaugă la creme și protecție | Pot și agrava petele, deci se fac doar de medic |
Procedurile cer prudență. DermNet avertizează că peelingurile chimice și laserele pot agrava melasma sau pot lăsa pete noi după inflamație. Pe tenurile închise, unele tratamente irită pielea și închid petele la culoare. De aceea, alegerea procedurii aparține dermatologului.
Răbdarea face parte din tratament. Potrivit AAD, rezultatele apar de obicei după 3 până la 12 luni, iar dacă petele sunt vechi, poate dura mai mult.
Ce poți face acasă ca petele să nu se închidă la culoare?
Cel mai mult contează protecția solară zilnică, chiar și în zilele înnorate. Recomandările AAD pentru îngrijirea de acasă sunt concrete:
- alege o cremă cu spectru larg, rezistentă la apă, cu SPF 30 sau mai mare, ideal nuanțată, cu oxizi de fier;
- aplic-o cu 15 minute înainte să ieși și reaplic-o cel puțin la două ore, mai ales după înot sau transpirație;
- caută umbra și poartă o pălărie cu bor larg și ochelari de soare cu protecție UV;
- evită solarul și lămpile de bronzat;
- folosește produse blânde, fără parfum: dacă o cremă ustură sau înțeapă, irită pielea și poate închide petele.
Machiajul de acoperire e o soluție legitimă cât timp tratamentul își face efectul. Iar dacă folosești o cremă depigmentantă fără rețetă, AAD recomandă să nu o folosești mai mult de trei până la șase luni. Dacă nu vezi rezultatul dorit până atunci, e momentul să mergi la dermatolog.
De ce revine melasma după tratament?
Tratamentele estompează petele. Nu pot însă face ca melasma să dispară pentru totdeauna, pentru că predispoziția pielii rămâne aceeași. Academia Americană de Dermatologie spune că revenirea e frecventă atunci când stai la soare fără protecție, iar DermNet notează că pigmentul poate reapărea la soarele de vară chiar și după un rezultat foarte bun.
Concluzia practică e simplă și puțin incomodă: protecția solară nu se oprește odată cu tratamentul. Ea devine obicei pe termen lung, ca periajul dinților. Ajută și să știi din start la ce să te aștepți. Melasma e o afecțiune cronică, care se ține sub control, nu se vindecă o dată pentru totdeauna.
Dacă petele revin, nu înseamnă că tratamentul a fost greșit. Dermatologul poate relua crema, poate ajusta combinația sau poate adăuga o metodă nouă. Cu cât intervii mai devreme, cu atât e mai ușor. AAD recomandă tratarea melasmei cât mai repede, pentru că petele vechi de mulți ani răspund mai greu.
Întrebări frecvente despre melasmă
Este melasma periculoasă sau un semn de cancer?
Nu. Academia Americană de Dermatologie precizează că melasma nu este un tip de cancer și nici un semn al cancerului de piele. E plată și apare de obicei pe ambele părți ale feței. Dacă ai pete și nu știi sigur ce sunt, un consult dermatologic lămurește diagnosticul și te liniștește.
Cât durează până se estompează petele de melasmă?
Cu un tratament urmat corect, rezultatele apar de obicei după 3 până la 12 luni, potrivit AAD. Petele vechi de mulți ani răspund mai lent. Dacă melasma a apărut în sarcină sau de la un medicament hormonal, se poate estompa în câteva luni după naștere sau după oprirea medicamentului.
Anticoncepționalele pot provoca melasmă?
Da. Pilulele cu estrogen și progesteron sunt printre declanșatorii cunoscuți, alături de alte metode hormonale și de terapia de substituție. Nu opri singură anticoncepționalul. Discută cu medicul ginecolog, care poate propune o metodă potrivită, iar până atunci protejează-ți zilnic pielea de soare.
Ce cremă de protecție solară este potrivită pentru melasmă?
Una cu spectru larg, SPF 30 sau mai mare, rezistentă la apă. Dermatologii recomandă des formule cu oxid de zinc, dioxid de titan și oxizi de fier. Varianta nuanțată, cu oxizi de fier, protejează și de lumina vizibilă, care poate agrava petele. Se reaplică cel puțin la două ore.
Pot trata melasma în timpul sarcinii?
Dermatologii recomandă să aștepți până după naștere. La multe produse fără rețetă e greu de știut dacă sunt sigure în sarcină, iar petele se pot ameliora singure după ce naști. Până atunci, protecția solară zilnică și pălăria cu bor larg ajută ca petele să nu se închidă la culoare.
Laserul elimină melasma definitiv?
Nu. Niciun tratament nu face melasma să dispară pentru totdeauna. Laserul se folosește doar ca adaos la creme și la protecția solară, iar DermNet avertizează că poate agrava petele sau poate favoriza revenirea lor. Decizia aparține dermatologului, după ce vede tipul de melasmă și tenul tău.
Surse
- Melasma: Overview, Melasma: Causes, Melasma: Diagnosis and treatment și Melasma: Self-care, American Academy of Dermatology, pe aad.org.
- Melasma (facial pigmentation), DermNet, actualizat în , pe dermnetnz.org.
- Melasma, MedlinePlus Medical Encyclopedia, U.S. National Library of Medicine, pe medlineplus.gov.
- Melasma: an Up-to-Date Comprehensive Review, Dermatology and Therapy, , pe PubMed Central (NIH); rezumatul pe PubMed.